Protestantism cu fason moldovenesc

Protestantismul este exclusiv un produs al culturii creștine vestice. Ritul răsăritean nu pare să fi atins cândva profunzimea necesară pentru a genera o asemenea renaștere culturală. Au apărut însă și în teritoriile de rit bizantin insule de influență latină, la granița dintre cele două lumi.
Să ne aplecăm asupra unuia dintre aceste teritorii „extra-latine”, bizantine, de graniță: Moldova. Nu ne întoarcem până la vremea influențelor prereformațiunii husite, ci la vremea reformațiunii luterane și scurtei domnii a lui Despot Vodă.

Istoric

Despre răspândirea învățăturii lui Luther în Moldova nu știm mai nimic. Abia din scurtul timp al domniei principelui Iacob Heraclid Despota (1561-1563) aflăm despre eforturi de pătrundere a reformațiunii în Moldova. Inițiatorul era principele însuși, nu germanii din Moldova.

Învățătura lui Jan Hus pregătise deja drumul reformațiunii în Moldova. Husitismul a găsit teren propice pentru că avea unele puncte comune cu practica bisericii ortodoxe: preoții se puteau căsători, împărtășania se făcea cu pâine și vin pentru toți credincioșii.

Învățătura lui Luther fusese răspândită printre sașii ardeleni din Moldova mai ales datorită lucrării reformatorului ardelean Johannes Honterus care, întors din străinătăți, înființase o tipografie la Brașov. Datorită relațiilor sașilor ardeleni cu cei moldoveni, noua credință trecu Carpații. Bartolomeus Brutti scria la 1587, informând Nunțiatura catolică din Polonia, că „falșii predicatori eretici ademeniseră populația catolică în urmă cu chiar 50 de ani”. Heraclid promovă la vremea lui aceste acțiuni.

Heraclid grec născut probabil în Creta, își spunea Despota de Samos, iar mai târziu de Sicilia. Fugi de turci împreună cu stăpânul lui, Despota Greco, mai întâi la Roma, apoi în Flandra. Surse franceze îl menționează student la medicină în Montpellier. Vorbea – pe lângă greaca maternă – latina, greaca veche, franceza, germana și era pasionat de matematică. După o viață aventuroasă, timp în care reuși să-și adjudece titlul nobiliar al stăpânului la moartea acestuia, ajunge în 1556 pentru a doua oară în Wittenberg. În timpul studiului acolo închegă legături cu capii reformațiunii (mai ales cu Melanchthon). Ajunge în Prusia, trecând prin Danemarca, Suedia și cercul elitar al protestanților polonezi. Așa constată că ar fi rudă îndepărtată a soției lui Alexandru Lăpușneanu. Profitând de instabilitățile politice, ajunge prin subminare pe tronul Moldovei. Regele Sigismund August al Poloniei ne destăinuie într-o scrisoare din 1563 adresată lui Șt. Tomșa (ucigașul lui Despot!): „Despot n-ar fi avut nicicum tentația de a veni în Moldova, dacă personal nu l-ați fi chemat”.

Două motive însă aveau să pună capăt aventuroasei sale vieți:
1. Eforturile de reformare a țării și
2. Promovarea străinilor.

Heraklid devenise protestant prin relațiile sale cu vârfurile mișcării. După studiul la Universitatea din Wittenberg, unde Luther era profesor, vizită importante țări protestante: Danemarca, Suedia, Prusia, Polonia. Asemenea modele intenționa să implementeze și în Moldova.

În mai 1562 numi polonezul Jan Lusinski episcop protestant al Moldovei, cu sediu în Cotnari. Acesta trăise un timp în Elveția, unde îl cunoscuse pe Calvin. Cotnari era aproape exclusiv populat de germani și maghiari. El deveni astfel centrul spiritual al protestantismului din Moldova. Aici ridică Heraclid trei instituții culturale: Școala latină, Academia și Biblioteca princiară. Conducerea școlii o încredință lui Johannes Sommer originar din Pirna (lângă Dresda) care studiase la Universitatea din Frankfurt/Oder. După căderea lui Heraclid, Sommer trece rector al școlii din Brașov (înființată de Honterus), apoi din Bistrița și moare la Cluj în timpul pestei din 1574 ca antemergător al sabatarianismului. De la el aflăm că la Cotnari fuseseră chemați cunoscuți învățați ai vremii: Caspar Peucer (ginerele lui Melanchthon) și cunoscutul Justus Jonnas (fiul prietenului cu același nume al lui Luther), ambii de la Universitatea din Wittenberg, precum și matematicianul Joachim Rhaeticus de la Universitatea din Cracovia.

Cotnari urma să devină în Moldova ceea ce Wittenberg era în Saxonia!

Pentru școala de la Cotnari fuseseră aleși elevi din toată Moldova și – pe cheltuiala principelui Heraclid – școliți, hrăniți și îmbrăcați. Trebuia să devină o instituție de învățământ deschisă oricărei grupe de populație sau religie, mărturisește Sommer. Ea a funcționat până la căderea lui Despot Vodă, adică 6 luni. Continuă să existe însă ca unitate de învățământ (scola di grammatica) folosită de copiii germani și maghiari din Cotnari.

Heraclid intenționa să tipărească Biblia în română la Tübingen, pentru că o tipografie de acolo lucra și cu litere chirilice. Eforturile lui Heraklid pentru reformarea vieții spirituale în Moldova vizau în primul rând moralitatea. Devenise o practică obișnuită în rândul românilor ca soția necinstită, prin plata unei monede de aur soțului, să se poată despărți de el și să se recăsătorească. Unii erau astfel de trei sau patru ori recăsătoriți. Heraclid voia să pună capăt acestor practici.

Particularitatea protestantismului germanilor moldoveni

Nu este ușor de spus ceva despre reformațiunea germanilor moldoveni. Ceea ce aflăm este abia din perioada contrareformei. Până la 1571 un număr însemnat de „hussiti” din Roman și Huși trecuseră la catolicism. La 1587, în timpul lui Petru Șchiopu, predicatorii evanghelici din Moldova au fost expulzați, iar credincioșii care refuzau convertirea erau amenințați cu aceeași pedeapsă. Din 1588 iezuiții întețesc contrareforma. Un deceniu mai târziu, în timpul lui Ieremia Movilă, vine în Moldova episcopul Quirini. El redactează cel mai complet raport despre situația protestantismului și remarca un pregnant spirit al reformațiunii. Într-un raport din anii 1582-1586 despre vizita preotul iezuit Mancineli se spune că, în Iași „erau grupați aproape toți catolicii – din cei mulți care fuseseră în ambele principate Moldova și Valahia – care, din lipsa de preoți, trecuseră la credința greco-ortodoxă, pentru a nu rămâne fără servicii religioase. Când preotul vru să-și facă slujba, fu condus într-o biserică catolică; aceasta era însă folosită de pastorii luterani ades drept atelier pentru meseriașii luterani nemți sau unguri… acoperământul altarului l-a găsit la un brutar și, când căută caseta cu relicve, o găsi spartă…” și goală.

Quirini identifică luterani în: Cotnari, Vaslui și Suceava. În toate era vorba de ardeleni. În Cotnari era institutor Peter Elmon, maghiar luteran. În Vaslui un luteran, Benedict, slujea drept preot catolicilor fiindcă nu aveau pe altul. Benedict primise binecuvântarea în Ardeal și ținea serviciul religios catolicilor după ritul luteran(!).

La Târgu Neamț arhiepiscopul Bandini la 1646 mai găsi o carte de rugăciuni – ab Hussitis relictum – un breviar german și o predică germană, probabil reformate.

Concluzie

Puținele mărturii istorice permit doar o imagine aproximativă a reformațiunii în Moldova. Cert este că această mișcare nu doar că provenea din Ardeal, dar și conducătorii ei – cu o excepție: Heraclid Despota – erau ardeleni. Germanii moldoveni participau la activități religioase protestante doar când au avut conducători spirituali ardeleni.

În încheiere trebuie spus, că cele trei confesiuni – catolică, protestantă și ortodoxă – nu erau atât de bine separate în nici una din comunită?ile cu germani din Moldova. De aceia este nesigur dac? vechii germani din Moldova receptaser? confesiunea luteran? ?n forma ei pur?. Aceasta f?cu posibil? dispari?ia reforma?iunii sub presiunea contrareformei catolice. Trebuie totu?i ?inut cont ?i de faptul c? aderen?ii zelo?i ai protestantismului au p?r?sit ?ara, c?nd principii Moldovei le-au impus aceasta.

țile cu germani din Moldova. De aceia este nesigur dacă vechii germani din Moldova receptaseră confesiunea luterană în forma ei pură. Aceasta făcu posibilă dispariția reformațiunii sub presiunea contrareformei catolice. Trebuie totuși ținut cont și de faptul că aderenții zeloși ai protestantismului au părăsit țara, când principii Moldovei le-au impus aceasta.

Astfel, treptat focul reformațiunii în Moldova se stinse!

Dr. Teofil LĂCĂTUȘU

 

Mod de citare:

Lacatusu, T.: Protestantism cu fason moldovenesc. Mesagerul 2020; 3: 4-7.

 

Doreşti să susţii revista MESAGERUL?

Revista Mesagerul este distribuită gratis dar implică suficient de multe costuri. Dacă cei ce apreciază lucrarea noastră, înțeleg efortul pe care-l depunem și timpul pe care-l investim, sau sunt la fel de entuziaști ca noi și doresc
să contribuie financiar la această lucrare, o pot face pentru acoperirea costurilor de editare grafică și expediere.

Vă mulţumim!

SPONSORIZĂRI

O rubrică nouă pentru a oferi sponsorilor noștri, antreprenori, un spațiu vizibil.

Pentru persoanele interesate vă rugăm să ne contactați la:

© Copyright 2020-2022 mesagerul.org